Smarter_way_USA

Ateii nu vor putea fi secretari de stat, ministri sau presedinti ai tarii

11/06/2013 | Cre($)tinism, Lume nebuna | 3,380 views

images“Numai o persoana religioasa care are o credinta monoteista poate deveni secretar de stat, ministru, prim-ministru sau presedinte in statul roman, conform votului Comisiei de revizuire a Constituției” și-a exprimat nemulțumirea deputatul Remus Cernea pe Facebook.

S-a stabilit cumva ca, prin definitie, un religios este mai capabil decat un ateu ? … Intr-adevar sintagma “CREDE SI NU CERCETA” se potriveste cu atitudinea populatiei de pe aceste meleaguri … Atunci sa scoatem in afara legii pe toti cei care sunt liber cugetetori.

“Amendamentul propus de mine pentru a permite si juramantul de credinta fara formula religioasa “Asa sa imi ajute Dumnezeu”, dar jurand pe onoare si constiinta a fost respins cu larga majoritate, primind doar un vot pentru, din partea reprezentantului UDMR”, s-a plâns Remus Cernea pe rețeaua de socializare.

Propunerea și argumentatia lui Remus Cernea pot fi citite mai jos:

Art. 82 alin. 2 şi 104 alin 1 privind jurământul de credinţă depus de persoanele care nu au o credinţă religioasă monoteistă sau nu au nici o religie, în calitate de Preşedinte al României, prim-miniştru, miniştru sau de membru al guvernului.

Propun ca formula religioasă “Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” de încheiere a jurământului de credinţă prevăzut de Constituţie la Art. 82 pentru Preşedintele României să fie înlocuită cu jurământul pe onoare şi conştiinţă, versiune prevăzută de legea nr. 8 din 2002 privind jurământul parlamentarilor, în cazul acelor persoane care nu au religie monoteistă sau nici o religie. Astfel, la Art. 82 propun adăugarea unui alineat, nr. 3, cu următorul conţinut:

Art. 82 alin. (3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta putând fi înlocuită cu formula: “Jur pe onoare şi conştiinţă”, care prefaţează jurământul.

Motivaţie: Articolul 82, alineatul 2 şi articolul 104, alineatul 1 din Constituţie, se referă la jurământul de credinţă faţă de patrie şi popor pe care trebuie să-l depună membrii Guvernului, miniştrii, secretarii de stat, primul ministru şi preşedintele României. Acest jurământ se încheie cu formula religioasă <> şi este obligatoriu pentru preluarea mandatului.

Ţările din Europa nu mai au această formulă obligatorie a jurământului. Ea este prevăzută în unele legislaţii naţionale, dar ca formulă opţională. Acele persoane care nu au o religie sau care nu au o religie monoteistă (de exemplu, sunt budişti, religie în care nu există Dumnezeu, sau hinduişti, sau şintoişti unde sunt mai mulţi zei) sau care sunt atee, agnostice, liber-cugetătoare, aşadar nu au o religie, îşi pot vedea drepturile politice restricţionate pentru că ele nu-şi pot prelua mandatul dacă nu depun jurământul. Ar fi un conflict al acestei prevederi cu libertatea lor de gândire, conştiinţă şi religie prevăzută de Art. 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului care prevede următoarele:

ARTICOLUL 9 – Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

  1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie ; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.
  2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii, a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

Aşadar, mandatul de preşedinte, prim-ministru, ministru sau membru al guvernului intră în vigoare după depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor. Or, în cazul parlamentarilor, se poate depune jurământul pe onoare şi conştiinţă, jurământ fără formula religioasă. În cazul parlamentarilor deja există există această opţiune pentru persoanele care nu au o religie sau care nu au o religie monoteistă. Acelaşi lucru ar trebui să fie prevăzut şi în Constituţie pentru persoanele care nu au o religie, astfel încât formula religioasă să fie opţională. O democraţie trebuie să respecte dreptul fiecăruia la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie.

Tags: , , , , ,

Aici îți poți deschide un cont de tranzacționare

Capitalul tău este expus riscurilor.

Magazine recomandate pentru shopping online:


emag.ro FashionDays PC Garage CEL.ro
altex Aoro Carturesti logo QuickMobile