Ca părinte este normal să îți iubești copilul fără limite, încercând să îi dăruiești tot ce e mai bun. Mai ales în primii ani de viață când cei mici se află în perioada descoperirilor mărețe, avem tendința de a le cumpăra multe lucruri și jucării pentru a le face pe plac.
Însă, chiar și acești mici îngerași pot deveni la un moment dat, încăpățânați și mofturoși peste măsură, aducându-ți probleme precum: întreruperea zgomotoasă a unei conversații, stările de nervi și agresivitate când nu sunt de acord cu ceva, insultele și autoritatea („vreau acum!”, „am spus să îmi iei jucăria” etc.)
Descoperă cartea „Opusul lui răsfățat” chiar aici.
De obicei, aceste comportamente apar în jurul vârstei de 3 ani și au diferite cauze precum:
1. Problemele de adaptare socială
Comportamentul altor membri ai familiei, dar în special al părinților, joacă un rol important în acest domeniu. Când un copil merge la grădiniță, de exemplu, atunci comportamentul profesorilor se adaugă și acesta la personalitatea în formare a copilului. În acele momente, copilul poate deveni confuz și obosit să înțeleagă indicațiile tuturor.
2. Schimbările în modul obișnuit de viață
Acestea pot fi o schimbare a rutinelor zilnice, o schimbare a mediului, un cumul de noi senzații și impresii sau o boală. De îndată ce copilul revine la modul obișnuit de lucruri, aceste trăsături dispar.
De exemplu, pentru copiii de 4 ani, este foarte important să doarmă cel puțin o jumătate de oră pe parcursul zilei, chiar și după ce se întorc de la grădiniță. Altfel, ei pot deveni mofturoși, reacționând brusc chiar și la cea mai mică critică, iar o presiune suplimentară asupra lor sau un argument poate să denclașeze o criză de tantrum.
3. Subordonarea
Dacă un copil simte o presiune sporită din partea familiei și are o personalitate puternică, acesta poate deveni într-adevăr un dictator care nu recunoaște niciun fel de constrângere asupra lui. Regulile mult prea stricte sau din contră, prea permisive, îl pot determina să fie comandantul tuturor.
Dacă cel mic este mai sensibil atunci acesta poate deveni timid, deprimat și necomunicativ. Desigur, din când în când, toți copiii pot fi capricioși. Dar dacă acest lucru devine o obișnuință, este un semn rău.
Pentru a reuși să îl „desrăsfeți” (știm că nu există acest cuvânt în dicționar, dar se referă la a educa cu blândețe) poți încerca sfaturile incluse în cartea lui Ron Lieber – „Opusul lui răsfățat”.
Este o carte care include problemele moderne cu care ne confruntăm și prezintă metodele prin care îi putem responsabiliza pe copii atât cu finanțele lor, cât și cu lucrurile și persoanele care îi înconjoară.
Știm bine că majoritatea neînțelegerilor cu copiii pleacă de la dezordine și drămuirea banilor.
Când vine vorba despre copii și adolescenți, valul de sentimente confuze care îi încearcă în legătură cu banii, având în vedere influencerii bogați pe care-i urmăresc pe Instagram, îi poate afecta pentru tot restul vieții. Și să fim sinceri. Numai când văd grijile părinților că nu au bani și nu se pot descurca, imediat copiază și ei acest comportament.
Astfel că, oricât ai încerca să-i explici unui copil să nu mai fie mofturos și să înțeleagă că timpul sau finanțele tale sunt limitate, te vei lovi de un zid al neînțelegerii, fiindcă el nu înțelege valoarea acestor lucruri.
Pentru a le explica pe înțelesul său și a-l „desrăsfăța” urmează sfaturile din cartea „Opusul lui răsfățat”.
„Copiii răsfățați tind să aibă în comun patru lucruri principale, deși nu e obligatoriu să fie prezente concomitent: au puține treburi casnice sau alte responsabilități, nu trebuie să respecte prea multe reguli în privința comportamentului sau a programului, părinții și ceilalți din jur sunt excesiv de generoși cu timpul și ajutorul lor și au o mulțime de bunuri materiale.
Un articol dintr-o revistă academică din 1985, bazat pe date dintr-un sondaj al adulților care au fost alintați exagerat în copilărie, a ajuns să se refere la acest gen de alint părintesc ca la neglijarea îndatoririlor de părinte, ținând cont că poate împiedica dezvoltarea normală.
Nu trebuie să cheltuiești prea mulți bani pentru a răsfăța un copil, iar trei dintre cei patru factori din definiția mea dată „răsfățului” nu costă nimic. Chiar și ultimul – excesul de posesiuni – poate fi valabil și în cazul copiilor care sunt departe de a fi bogați, în funcție de câte rude țin nebunește la acel copil. Părinții copiilor din clasa de mijloc și cea muncitoare se îngrijorează la fel de mult în privința materialismului și a privilegiilor, ținând seama că toți copiii sunt expuși aceleiași culturi acaparatoare.”
(fragment din cartea „Opusul lui răsfățat”)
Într-o lume în care valoarea banilor este supraestimată și prea puțin înțeleasă, copiii se pot pierde ușor cu firea dacă au prea mulți sau prea puțini bani.
Arătă-i copilului ce contează cu adevărat în viață. Învață-l să înțeleagă scopul, importanța și valoarea tuturor.
Descoperă cartea „Opusul lui răsfățat” chiar aici.
Tags: carte, cheltuieli, copii, educatie
